Zollverein


A fost o uniune vamală formată de Prusia şi statele vecine germane în 1834 pentru stimularea comerţului. Zollverein-ul german poate fi considerat un predecesor al Imperiului German, deoarece cuprindea deja în 1850 majoritatea statelor care au întemeiat Reichul în 1871. De la Alpi la Marea Baltică o piaţă a fost deschisă produselor iscusinţei germane. Prosperitatea clasei muncitoare a făcut un pas înainte; s-au pus astfel bazele industriei moderne din Germania. Introducerea căilor ferate între state şi a vapoarelor în marina comercială a accelerat în continuare impulsul pe care industria şi comerţul l-au dobândit în urma creării Zollvereinului. Ca urmare a prosperităţii fără precedent determinată de conducerea Prusiei, germanii au început să privească mai curănd spre Berlin ca noua capitală a naţiunii decât spre Viena.

În sud Bavaria şi Wurttemberg au format o alianţă în timp ce în nord Hesse-Darmstadt sa alăturat Prusiei. Parţial ca o reacţie la acesta din urmă şi cu sprijinul din partea guvernului austriac Hanovra, Hesse-Cassel, Saxonia şi un număr de state mai mici au format o Uniune Comercială Germană de Mijloc mai târziu în acel an (1828). Un pas decisiv spre Zollverein-ul german a fost făcut când Hesse-Cassel sa alăturat uniunii vamale dominate de Prusia în 1833, reducând decalajul teritorial între provinciile din estul si vestul Prusiei. În acelaşi an Bavaria, Wurttemberg, Saxonia şi o serie de state de dimensiuni mai mici s-au alăturat uniunii vamale, urmând ca în anii ce vor urma şi celelalte state germane din sud să le urmeze exemplul. La începuturile sale, Zollverein nu a fost conceput intenţionat pentru a accelera unitatea germană politică, ci mai degrabă de a îmbunătăţi comerţul şi dezvoltarea economică. O soluţie a problemei dualismului austro-prusac poate fi considerată excluderea Austriei din Zollverein, deschizând calea spre o kleindeutsch (Germania Mică).

La începutul secolului al XIX-lea, comerţul în Germania a fost grav afectat de existenţa unui caleidoscop de 39 state diferite şi oraşe libere, multe dintre ele impunându-şi propriile tarife şi emitând propriile monede. Pentru a depăşi aceste dificultăţi, guvernul Prusac a adoptat o lege în mai 1818, care a creat o piaţă unificată internă prin eliminarea tuturor taxelor vamale pe teritoriile împrăştiate ale regatului. În plus, guvernul şi-a anunţat intenţia de a încheia acorduri de liber schimb cu vecinii săi. Prusia a impus tarife relativ reduse la importuri şi a eliminat toate tarifele de export. Zollverein a coordonat mult mai uşor construcţia de drumuri şi căi ferate, care în curând s-au extins cu o viteză uluitoare. Între 1850 şi 1870 multe bănci de credit au fost fondate care au finanţat stabilirea unor industrii; au fost înfiinţate peste două sute de societăţi pe acţiuni; exporturile de grâu, orz şi ovăz au depăşit importurile din ce în ce mai mult; minele şi-au crescut producţia de patru ori; kilometrii de căi ferate au crescut de şase ori. Între 1834 şi 1844, costurile administrative de colectare a tarifului a scăzut cu 50 de procente şi venitul net din taxe vamale a crescut cu 90 de procente.

Vizionarii din spatele acestui sistem au fost ministrul prusac de finanţe Friedrich von Motz şi economistul Friedrich List, cel din urmă un susţinător al comerţului liber sa transformat tot mai mult într-un avocat al protecţionismului. Friedrich List a susţinut că prosperitatea unei naţiuni depinde de forţele sale de producţie, inclusiv descoperirile ştiinţifice, progresele în tehnologe şi transport, facilităţi educaţionale precum şi o administraţie eficentă.

Anunțuri
Categorii:Istoria Germaniei
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: